Comuna C.A. Rosetti este situată în nord-estul Deltei Dunării între brațele Chilia și Sulina al Dunării la 45° 18′ 0″ N, 29° 34′ 0″ E și are o suprafața administrativă de 266,365 km² (26.636,5 ha) și se învecinează la:
- E – brațul Chilia al Dunării și golful Musura al Mării Negre ;
- V – teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche ;
- N – brațul Chilia al Dunării ;
- S – teritoriul administrativ al orașului Sulina și Dunărea veche.
Comuna este formată din 5 sate și anume : C.A. Rosetti (188,80 ha) – reședința de comună, Letea (264,90 ha) – situat la 4 km față de reședința de comună, Periprava (103,40 ha) – situat la 14 km față de reședința de comună, Sfiștofca (145,97 ha) – situată la 2 km față de reședința de comună și Cardon(87,74 ha) – situat la 9 km distanță de reședința de comună.
Teritoriul comunei este format din grindul Letea, pe care se află amplasate satele comunei, zonele de pășunat și pădurea Letea. Acest grind este înconjurat de deltă.
Satul C.A. ROSETTI (189 locuitori) este o așezare apărută mai recent (după anul 1800), cunoscută la început sub numele de Satu Nou, populată în mare măsură de păstori moldoveni veniți cu oile în transhumanță în acea perioadă. Stăpânirea rusă de după anul 1826 i-a schimbat numele în „Satanova”, iar denumirea actuală a primit-o după preluarea Deltei de către statul român. Această comună se poate mândri cu un aspect inedit: o herghelie de cai semisălbatici care trăiesc pe teritoriul acesteia, care poate deveni un important punct de atracție dacă vor fi ocrotiți într-un spațiu adecvat.
Satul CARDON (6 locuitori) – este un mic cătun component al comunei C.A. Rosetti, situat în extremitatea sud – estică a grindului Letea, în nordul golfului Musura, o așezare pescărească, apărută în apropierea unui pichet de grăniceri. De la Sulina, un canal amenajat de-a lungul țărmului golfului Musura face legătura cu satul, din care pornește un drum de aproape 9 km, întărit cu piatră spartă, până în centrul de comună. Între Sulina și Cardon s-a deschis un drum pietruit, paralel cu canalul Cardon, care înlesnește accesul spre sat și spre locurile cele mai izolate din deltă, chiar dacă inundațiile din toamna anului 2006 l-au rupt în mai multe locuri, drumul fiind refăcut ulterior. Vatra satului este de tip risipit, despărțit în două de o gârlă de cca. 1,5 km lungime, cu o dispunere haotică a celor câtorva case, pe spații largi, terenuri cultivate sau neproductive. Populația a cunoscut o evoluție descrescătoare, iar cei câțiva locuitori încăpățânându-se să rămână în sat, ocupându-se cu pescuitul și creșterea animalelor, unele case fiind părăsite, iar cele care au rămas în picioare au un aspect destul de dezolant, la fel ca localitatea în ansamblu.
Recent, în apropierea satului (2 km) în Pădurea Letea a fost construit un schit, cu hramul Buna Vestire, care va putea fi folosit și de locuitorii satului, deoarece acesta nu dispune de Biserică și nici de alte dotări edilitare.
Satul LETEA (297 locuitori) – primul sat înființat pe teritoriul comunei în anul 1709 (vechea denumire turcă a satului fiind de Nedilchioi), este populat în majoritate cu ucraineni (haholi) și este situat pe grindul de nisip cu același nume, sat de pescari, crescători de animale și agricultori, înconjurat de mici suprafețe agricole, cultivate mai ales cu viță de vie și porumb, situat la sud de satul Periprava, pe grindul Letea. Satul Letea se află la 23 km nord-vest de orașul Sulina, satul fiind legat de orașul Sulina prin C.A. Rosetti, printr-un drum rutier pietruit. Accesul naval se poate face până la Periprava, urmând apoi acces terestru prin comuna C.A. Rosetti pe drumul comunal DC3 – DC4.
În apropiere fiind și REZERVAŢIA NATURALĂ – Pădurea LETEA – monument al naturii, care este asemănătoare unei păduri tropicale, cu stejari argintii amestecați cu liane, ulmi, plopi ce alcătuiesc o rezervație naturală păzită, în care trăiesc căprioare, mistreți, iepuri, vulpi, șacali, fazani, șoimi, bufnițe, rațe sălbatice precum și vulturi cu coada albă. Pădurea LETEA (care se întinde pe o suprafață de circa 5395 ha) este înconjurată de dune de nisip unde se pot găsi: țestoase, șerpi, șopârle și circa 1800 de specii de insecte. În pădurea LETEA, pe sol nisipos, cresc în mod neobișnuit specii de arbori care în mod normal nu aparțin acestui ecosistem: frasinul pufos ( raritate botanică ), stejarul brumăriu ( care atinge 25 m ), ulmul, aninul, garnița, frasinul de luncă, frasinul de baltă, plopul alb și plopul negru, tei albi, etc. Deși clima nu e mediteraneeană, în pădurea LETEA găsim plante cățărătoare, sub forma lianelor (Periploca graeca), iar între arbuști se evidențiază păducelul, lemnul câinesc, salba moale, cornul, sângerul, călinul; ca niște adevărate frânghii, care se înfășoară pe crengi și tulpini, împânzind întreaga pădure, se dezvoltă vița sălbatică (vitis silvestris), periploca, hameiul, curpenul. Primăvara, pădurea arată ca un covor imaculat țesut din Lăcrămioare (Convollaria majalis). Pădurea LETEA – monument al naturii a fost declarată rezervație naturală a biosferei, datorită caracterului deosebit al vegetației și nu numai.
Satul PERIPRAVA (187 locuitori) face parte din comuna C.A. ROSETTI, județul Tulcea, fiind locuit de ruși lipoveni, aflându-se lângă brațul CHILIA, cel mai nordic braț al Dunării, în apropierea căreia se află și rezervația naturală pădurea Letea ( la circa 2 km de Periprava ). Între Chilia și Periprava ornitofauna este foarte bogată, aici fiind una dintre cele mai mari zone de cuibărit a gâștelor din toată Delta Dunării. Întâlnim uneori concentrări masive de cormorani mici, vindirei de seară și berze negre. Periprava se află în partea de nord a grindului LETEA, fiind situat la circa 100 km de Tulcea și la vreo 32 km de Sulina, fiind punctul terminus al navigației fluviale de pasageri. Lângă Periprava a existat un temut lagăr comunist de exterminare a deținuților politici și există o biserică de rit vechi, care constituie și în prezent un veritabil punct de atracție. Din Periprava, pe uscat, se poate porni către Sulina, trecând prin așezările C.A. Rosetti și Cardon, precum și spre localitatea Letea.
Satul SFIȘTOFCA (54 locuitori) face parte din comuna C.A. ROSETTI, județul Tulcea, fiind locuit de ruși lipoveni. Localitatea este în plin proces de depopulare, datorită îmbătrânirii populației și a migrării tinerilor în ultimii 20 ani.
Cu excepția satului de reședință (C.A. Rosetti), toate celelalte patru localități ale comunei ( Letea, Periprava, Sfiștofca și Cardon ) sunt conectate la un curs de apă și anume:
- Sfiștofca și Cardon la canalul Cardon (dintre Sulina și Amenajarea Piscicolă Popina)
- Letea la canalul Magearu
- Periprava la brațul Chilia